VTEM SlideshowVTEM SlideshowVTEM SlideshowVTEM SlideshowVTEM Slideshow

Maşina românească cu hidrogen


Cercetătorii de la Centrul Naţional de Hidrogen şi Pile de Combustibil au în stadiu avansat de lucru un concept auto hibrid electric-hidrogen. Automobilul cu patru locuri va avea capacitate suficientă pentru a parcurge drumul de la Râmnicu Vâlcea până la Bucureşti şi retur.

Centrul Naţional de Hidrogen şi Pile de Combustibil de la Râmnicu Vâlcea a fost inaugurat în 2010 şi funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice şi Izotopice (ICSI). Experimentele realizate de cercetătorii de la ICSI pentru folosirea hidrogenului şi pilelor de combustie ca mij­loc de propulsie auto au avut ca rezultat crearea, într-o primă etapă, a unui maşini ecologice propulsate pe bază de hidrogen. În timp, cercetătorii vâlceni au crescut performanţele maşinii ajungându-se la o viteză şi  o autonomie care depăşesc caracteristicile unui automobil electric clasic. Astfel, cercetătorii pregătesc  pentru luna octombrie un concept auto, un hibrid electric-hidrogen, gata să circule pe drumurile naţionale.

 

Un proiect de 12 milioane euro

În nici doi ani de zile, cercetările au evoluat spectaculos la institutul din Râmnicu Vâlcea. În cadrul unui proiect de 12 mi­lioane euro provenite în principal din fonduri structurale  şi care are termen sfârşitul anului, rezultatele cercetării se vor concretiza în instalaţii de criogenie de mare capacitate şi performanţă, dar şi prin noul concept auto hibrid electric-hidrogen.

Unde ne situam însă în raport cu celelalte ţări în ceea ce priveşte cercetarea aplicată în privinţa pilelor cu hidrogen? Directorul ICSI, Ioan Ştefănescu, spune că deţinem un loc fruntaş în Europa şi am recuperat în doi ani ceea ce alţii au realizat poate în două decenii.

„Suntem la nivelul celorlalte institute care realizează cercetare avansată în domeniu. Despre Institutul Naţional de Hidrogen putem spune că nu prea avem concurenţă în Europa. Doar în Turcia mai există un institut similar, construit de americani. Institutul din România a fost inaugurat în 2010, cu o investiţie a statului român de 4 milioane euro. Avem laboratoare şi standuri de încercări de excepţie. Am adus în Europa echipamente pentru crearea şi testarea motoarelor cu hidrogen care nu există în ţări precum Germania sau Olanda. Avem echipamente din Statele Unite, se lucrează cu ele doar în anumite condiţii, pe baza unor înţelegeri, pentru că este vorba de tehnologie extrem de avansată", a declarat Ioan Ştefănescu.

Prototipul costă 200.000 de euro

Noul automobil cu hidrogen realizat la Râmnicu Vâlcea va avea patru locuri, va atinge viteza de 120 kilometri pe oră şi va avea autonomie suficientă pentru a putea circula fără prea mai probleme pe şosele. Pentru realizarea acestui nou concept s-a pornit de la modelul de bază realizat tot de cercetătorii vâlceni. Automobilul iniţial era construit pe platforma unei mici maşini de golf cu două locuri. Micul automobil atingea viteze de 25 km/h, puterea de 3-5 KW şi o autonomie de 150 de kilometri.

Noul automobil cu pile de hidrogen va avea o autonomie de cel puţin 260 de kilometri şi viteze superioare unui automobil electric clasic. Pentru a putea circula pe drumurile naţionale, maşina va fi omologată şi înmatriculată.

Va fi un microbuz cu patru locuri, construit pe o platformă ce va fi reconfigurată de noi, a menţionat directorul Institutului Naţional de Hidrogen, Mihai Varlam.

„Este vorba de un concept, nu avem în vedere acum eficientizarea economică. Costurile sunt foarte mari, dar rezultatele pe care le vom obţine sunt deosebite. Dacă discutăm doar de proiectul acestui automobil costurile însumate sunt de aproximativ 200.000 de euro", a mai menţionat Mihai Varlam.

Automobilul de patru locuri va fi construit pe platforma unui autoturism produs de o companie specializată din Germania care fabrică doar prototipuri. Cercetătorii de la Râmnicu Vâlcea vor reconfigura platforma primită şi vor monta pe ea dispozitive şi alte echipamente specifice pentru ca maşina să poată circula alimentată cu pilele de hidrogen.

Viitorul automobilului cu hidrogen

Deşi în lume există deja câteva modele de automobile care circulă folosind drept combustibil hidrogenul, până când vom vedea circulând pe şosele un număr mare de automobile de acest gen va mai trece ceva vreme. Directorul ICSI, Ioan Ştefănescu, consideră că probabil în 2025 vom putea vedea pe drumuri mai multe astfel de automobile.

„Viitorul maşinii cu hidrogen nu este unul imediat. E nevoie de o infrastructură bine pusă la punct şi de anumite cercetări care sunt în curs. Va trebui analizat minuţios şi impactul pe care îl are asupra mediului arderea hidrogenului. De asemenea, pilele de combustie încă au costuri mari. Va trebui analizat în ce măsură multiplicarea va scădea şi costurile. Mai este nevoie de dezvoltare. Sunt aspecte care mai trebuie rezolvate, analizate-legate de mediu, de funcţionarea şi utilizarea acumulatorilor etc. Nu se discută deocamdată doar despre eficientizare, despre bani. Importantă este asocierea cercetătorilor. Se lucrează în echipe complexe cu fizicieni, softişti, matematicieni, chimişti", a precizat Ioan Ştefănescu.

O altă problemă care apare în utilizarea automobilelor cu hidrogen este legată de alimentarea acestora. Specialiştii spun că, deşi problema înmagazinării hidrogenului este rezolvată, utilizarea propriu-zisă a acestuia ridică undele probleme.

„Fie că este vorba de hidrogen în stare gazoasă sau lichidă, utilizarea acestuia în staţiile de alimentare nu este deocamdată la îndemâna unui simplu angajat, ca la staţiile de benzină. E nevoie de cunoştinţe temeinice de criogenie,  dobândite prin studiul la o facultate de profil pentru a putea lucra cu un panou de control de la o staţie de distribuţie. Însă evoluţiile în domeniu sunt spectaculoase, apar permanent rezultate noi ca urmare a cercetărilor. Rămâne să vedem şi ce ne rezervă viitorul apropiat", spune Ioan Ştefănescu.

Autostrăzile hidrogenului

Marile companii de automobile au în lucru diferite modele alimentate cu hidrogen. Există mai multe tipuri de astfel de automobile: cele hibrid electric-hidrogen, cele care ard direct hidrogenul într-un motor clasic cu compresie sau cele care au doar pilă de combustie cu hidrogen.

În Europa circulă deja câteva zeci de automobile hibrid cu hidrogen. În schimb, în SUA, japonezii de la Honda comercializează deja modelul FCX Clarity, care  utilizează curent electric rezultat din combinarea hidrogenului şi oxigenului, într-o celulă de combustibil (fuel cell). Honda testează prototipuri FCX pe hidrogen de aproape un deceniu, iar din 2002 o serie de municipalităţi din SUA au început să le testeze zilnic.

Printre companiile interesate de tehnologia fuel cell se numără  BMW, Daimler, Fiat, Ford, Ge­neral Motors, Mazda, Nissan, Toyota si Volkswagen.

Pentru luna mai, compania Mercedes a anunţat lansarea unui nou model denumit B Hydrogen. În schimb, compania BMW produce de aproape doi ani un model pe hidrogen care însă nu funcţionează cu pile de combustibil, ci arde direct hidrogenul într-un motor cu combustie.

În Europa există 270 de staţii de alimentare a autoturismelor cu hidrogen. Aceste staţii sunt distribuite pe şase autostrăzi denumite „autostrăzile hidrogenului", în Germania, Benelux şi ţările scandinave.  Text Box:

Alternativă energetică

Centrul Naţional de Cercetare pentru Hidrogen şi Pile de Combustie din cadrul Institutului de Criogenie şi Separări Izotopice (ICSI) este o investiţie care a fost  realizată cu fonduri de la bugetul statului, dar şi cu o contribuţie financiară din partea institutului.  Centrul Naţional de Hidrogen se ocupă cu dezvoltarea unor sisteme care să producă hidrogen din surse regenerabile, cum sunt biomasa, energia solară, eoliană  sau hidrocarburi. Acest gen de energie, care în prezent este produsă mai ales în Statele Unite, poate fi utilizată pentru funcţionarea unor maşini electrice sau chiar pentru avioane.

"Tehnologiile bazate pe hidrogen sunt o alternativă la criza de energie. Aceasta energie este deja folosită la scara mai mare în Statele Unite. Exista surse de rezervă pe pile de combustie, aeroporturile sunt dotate cu maşini de tractare a avioanelor cu pile de combustie. Marile companii din Europa, precum Siemens şi Mercedes investesc sume considerabile în astfel de tehnologii", a declarat diectorul ICSI, Ioan Ştefănescu.

http://www.romanialibera.ro